//
you're reading...
ALFRED ADLER, PSIHOLOGIE & PSIHOTERAPIE ADLERIANA

PRIMELE AMINTIRI ALE DEPENDENȚILOR DE DROGURI

Autori:

Donald N. Lombardi, Seton Hall University, New Jersey

& William P. Angers, Newark State College, New Jersey


Materialul ne-a fost pus la dispoziţie pentru traducere şi publicare prin bunăvoinţa dlui John Newbauer (Dir. Exec. NASAP) de către NASAP prin intermediul proiectului:

Adlerian Digitization Project (http://www.adlerjournals.com/)
First Memories of Drug Addicts by DN Lombardi & WP Angers – November 1967 – v5#1
http://www.adlerjournals.com/_private/IP/IP%20v5%20n1/First_Memories_of_Drug_Addicts–Lombardi.pdf
Traducere: Călin Coțoiu
Corectura: Corina Gogalniceanu
Editare: Dr. Răzvan Gogălniceanu
Vă mulțumim anticipat pentru citarea sursei și a autorilor de fiecare dată cînd veți găsi cu cale să utilizați fragmente din acest material ori din altele publicate pe acest site.

Două concepte care ies în evidență în mod aparte în sistemul lui Alfred Adler sunt acelea de stil de viață și amintiri timpurii. O persoană își dezvoltă în mod individual „sensul vieții”- „Eu sunt în felul ăsta iar universul este în felul ăla”, un înțeles dat lui însuși și un înțeles dat universului (Adler, 1931). Adler privea amintirile unei persoane drept cel mai mare ajutor în efortul de a-i înțelege rapid stilul de viață. Cele mai timpurii incidente pe care și le poate aminti o persoană sunt deosebit de importante pentru că arată cum vede în mod fundamental viața, reprezentând prima cristalizare satisfăcătoare a atitudinii sale (Adler, 1931).

Scopul acestei investigații este să studieze stilul de viață a unei mostre de dependenți de droguri așa cum se reflectă în cele mai vechi amintiri pe care le au. În legătură cu poziția lui Adler privitor la dependență, soții Ansbacher (1956) raportează că un dependent este o persoană care se confruntă cu o problemă care pare de nerezolvat. Adesea este prezent și un atac voalat sau deghizat asupra celor cărora le va cauza mâhnire sau griji. Foarte frecvent, începutul dependenței se asociază cu sentimente de inferioritate marcate de timiditate, o înclinare spre izolare, suprasensibilitate, nerăbdare, iritabilitate, ca și de simptome nevrotice precum anxietatea, depresia și insuficiența sexuală. Nevoia de consum sau dependența pot începe de asemenea și cu un complex de superioritate. În toate cazurile de dependență, toți cei implicați simt nevoia de scăpare dintr-o situație și de alinare. Atunci când vorbește despre dependentul adolescent, Laskowitz (1961) atrage atenția asupra valorii de ajustare a drogurilor după cum urmează: „Drogul ridică pragul percepției stimulilor amenințători și apără astfel de sentimentele anticipatorii de inadecvare.”

METODĂ ȘI PROCEDURĂ

După cum am precizat mai sus, scopul acestui studiu este să examineze amintirile timpurii ale dependenților de droguri ca să determine dacă există vreun stil de viață relativ comun. Fiecare dependent a fost rugat să își spună cele mai vechi amintiri, primul lucru de care își aduce aminte. Subiecților li s-a spus că cercetătorii studiau amintiri timpurii. Nu au fost limitați la o singură amintire.

În acest fel, amintirile timpurii au fost obținute de la 13 dependenți și analizate separat, utilizându-se o analiză colectivă, din moment ce se știa că toți sunt dependenți. După analizarea fiecărei amintiri, s-au căutat elemente și caracteristici comune între ele. Următorul obiectiv a fost să determine dacă există sau nu un „stil de viață al dependentului”.

Subiecții au fost 13 dependenți care participau la un program de recuperare sponsorizat de Clinica de Narcotice Mt. Carmel Guild, localizată în Newark, New Jersey. Foloseau unul sau mai multe dintre următoarele droguri: heroină, cocaină, sirop de tuse (codeină), barbiturate, amfetamine (stimulanți), tranchilizante, marijuana. Pe cât se putea determina, nici unul dintre subiecți nu se afla sub influența drogurilor la momentul obținerii amintirilor. Cu alte cuvinte, nu erau drogați sau într-o stare euforică.

Toți au fost bărbați între 18 și 23 de ani. Majoritatea subiecților nu terminaseră liceul; numai unul fusese la colegiu, dar numai un semestru. Grupul era format din albi și negri; catolici, protestanți și oameni fără afiliație religioasă declarată. Proveneau din straturile de mijloc și de jos ale unei populații urbane de dimensiuni mari. Perioada medie de utilizare de droguri era de câțiva ani.

Atât subiecții din grupul experimental cât și cei din grupul de control se aflau în jurul aceleași vârste, educații, religii, rase și nivel economico-social. De fapt, toți subiecții de control proveneau din cartiere infestate de droguri. Amintirile timpurii au fost obținute de la subiecții de control de către un membru al clerului, iar stimulul social provenind din acest fapt s-ar putea să fi afectat conținutul amintirilor. Oricum, el a utilizat aceleași instrucțiuni și proceduri ca cercetătorii, iar amintirile au fost examinate în același fel ca pentru grupul experimental.

Trei evaluatori au fost rugați să citească amintirile timpurii, care fuseseră amestecate, cele de la grupul experimental cu cele de la cel de control, și să le evalueze cu „scăzut” sau ”ridicat” în termeni de șase descrieri care ar putea să sugereze tipul de stil de viață. Descrierile erau: imaginea de sine, gradul de activitate și inițiativă, interes social, dependență de alții, perspectiva asupra lumii ca fiind un loc ostil sau periculos, și, în final, direcție și scop în viață.

METODĂ ȘI INTEPRETARE

Amintirile timpurii a 13 dependenți de droguri așa cum sunt prezentate în Tabelul 1. Interpretările amintirilor sunt prezentate mai jos. Sunt realizate de autori.

Tabelul 1. Amintirile timpurii a 13 dependenți de droguri

Subiectul A:

  1. Îmi amintesc ziua mea de naștere de cînd aveam 5 ani. Am primit cadou o minge de fotbal și o trusă de scule. (Când a fost întrebat cine a venit la petrecere, subiectul a spus: mama și tata, și mai erau și mătușile mele. Cred că era și bunica, pentru că trăiește cu noi.)
  2. Aveam 3 ani, mergeam cu trotineta sorei mele. Sora mea mai mare mergea cu ea tot timpul. Am căzut cu trotineta chiar în fața casei; m-am lovit cu umărul de marginea trotuarului. S-a fracturat ceva. Am fost la doctor să fac o radiografie. Am avut brațul în eșarfă, nu în ghips, pentru șapte săptămâni.
  3. Eram doar un băiat oarecare care merge pe stradă. Părinții mi-au adus acasă banane congelate trase în ciocolată. Nimeni nu-și aduce aminte în afară de mine.
  4. Îmi aduc aminte prima pereche de teniși. Îmi aduc aminte ce mândru eram. I-am primit într-o vineri seară. Sîmbătă m-am trezit dimineață la cinci. La momentul acela trăiam într-un complex de blocuri, așa că am început să alerg în jurul blocului ca să-mi trezesc prietenii.

Subiectul B:

  1. Țin minte că fumam cînd aveam vreo 8 sau 9 ani. Luam mucuri de țigări de pe stradă.

Subiectul C:

  1. Țin minte primul film pe care l-am văzut. Era unul dintre filmele cu Buffalo Bill. Se luptau, și Buffalo Bill l-a aruncat pe indian în apă; îmi aduc aminte că mă gândeam „Omoară-l, omoară-l!”
  2. Mi-l aduc aminte pe unchiul meu. Se îmbăta tot timpul. Mă ținea de mâini și mă ținea atârnat pe fereastră. Odată mi-a dat drumul, dar nu m-am rănit.
  3. M-a mușcat o dată un câine și m-a durut. Dar cred că durerea a fost doar imaginară, pentru că atunci când i-am arătat mamei, a spus că n-am nimic. Țin minte că m-am gândit „Câinele e mai bun decât mine în casa asta.”

Subiectul D:

  1. M-am dus cu bicicleta sus pe deal, mi-am pus picioarele pe ghidon și m-am dat la vale. Am căzut și mi-au pus trei copci pe frunte.
  2. Locuiam în Massachussetts și peste drum erau niște munți mici. Ne jucam de-a cowboy și indieni.
  3. Pe stradă la noi era un grajd, și noi ne prefăceam că-l jefuim pe bătrân și-l necăjeam. Într-o zi m-a adus acasă și m-a spus lui tata. Dar ne-am dus înapoi în seara aceea și am dat drumul la unul dintre caii lui.

Subiectul E:

  1. Mă plimbam cu mama prin parcul V… Nu țin minte dacă tata era acolo; nu cred că era. Nu mergeam undeva anume, doar ne plimbam.
  2. La grădiniță un copil a găsit o insectă mare, o călugăriță sau așa ceva. Copiii stăteau toți în jur și se uitau la el cum se joacă cu ea. Spuneau: „Uitați-vă la el; nu-i e frică.” Eu eram îngrozit.
  3. Și asta s-a întâmplat la grădiniță. Pe masa la care stăteam era un castron mare cu spaghete. A venit o călugăriță și mi-a spus să mă așez în altă parte. A făcut niște remarci nostime, dar nu mi le mai aduc aminte.

Subiectul F

  1. Eram în scaunul înalt și mă hrănea mama. Bunica era pe prispă și se uita la noi prin fereastră. M-am simțit fericit.
  2. Eram în pătuț. Am coborît din pătuț și m-am urcat în pat cu mama. Pătuțul era în camera părinților.
  3. Era în ajun de Crăciun. M-a trezit tata în mașină și m-a dus sus în casă. A spus că Moș Crăciun a ajuns pe strada noastră și vine și la noi. Așa că m-am dus sus și m-am culcat.
  4. Mă plimba mama cu căruciorul. Era o zi cu soare. Ne plimbam pur și simplu. Era plăcut. Cred că era și bunica cu noi.

Subiectul G

  1. M-au dus la spital pentru că nu puteam să merg. Încercam să le spun că nu pot să merg, dar încercam în continuare și am căzut. Era un televizor în camera cealaltă. A fost prima dată cînd se dădea serialul Lone Ranger.

Subiectul H

  1. Mama încerca să mă învețe să merg, iar eu nu puteam. Eram înalt dar cu picioare scurte. A coborât o doamnă de la etaj să mă îngrijească. Îmi era ca o mătușă.

Subiectul I

  1. Eram în spital. Mi-au dat drumul de acolo și am venit acasă. Aveam tuse convulsivă. Tata m-a dus la R…. ca să inhalez gaz [un remediu casnic pentru tuse convulsivă]. Țin minte focul de deasupra buteliilor.
  2. Eram la grădiniță și educatoarea cânta la pian. Purtam un costum de marinar cu pantaloni scurți. Ne jucam Tippy-Toe Airplane. Am făcut pe mine. Educatoarea a chemat-o pe sora mea, care era clasa a treia, iar ea m-a dus acasă și m-a certat.
  3. Aveam doar un kilogram și ceva la naștere și au trebuit să mă pună în incubator. Când lumea mă vedea, spunea „Ce drăguță!” Dar când nu mai eram acolo spuneau „Uite rățușca cea urâtă. Ce păcat.”

Subiectul J

  1. Eram pe tricicletă, mergeam pe ea toată ziua. O demontam cu prietenul meu și tata o tot repara.
  2. Eram la grădiniță și dormeam după-amiaza pe jos. Într-o zi am chiulit; nu-mi plăcea la școală și m-am ascuns în spatele garajului.
  3. M-am lovit cu capul de pian și a trebuit să merg la spital.

Subiectul K

  1. M-am dus la grădiniță și am plâns. Nu voiam la școală. Erau mulți copii acolo și îmi era frică.

Subiectul L

  1. Îmi aduc aminte că aveam șase ani, aveam un fluier cu care opream mașini, iar bunicul a venit și m-a lovit.
  2. Când aveam vreo șapte ani m-a lovit o mașină. Am fugit la etaj pe hol și am început să plâng. Nu i-am spus mamei. Nu pățisem nimic, dar mă speriasem.
  3. Am primit prima bicicletă când aveam vreo nouă ani. Odată mergeam cu ea și m-a lovit o doamnă. Avea un Cadillac (aia țin minte bine) și voia să mă ducă la spital, dar eu n-am vrut. I-a spus bunicii mele că mă lovise.

Subiectul M

  1. Asta e ca o anecdotă, zic eu. Când aveam vreo cinci ani, stăteam într-o casă cu garajul în spate și într-o parte. Eu intram și ieșeam prin spate, pentru că așa îmi spuseseră să fac. La ușa garajului era o viespe sau cam așa ceva. M-a speriat de moarte. Am ieșit prin față și plângeam, cred. După care a apărut cineva care m-a ajutat. Nu mai țin minte cine era.
  2. Îmi plăcea să-l aștept pe tata să vină acasă. Avea un Chevy vechi și urca pe aleea cu pietriș. Eu strigam „Tati, tati!”
  3. Țin minte un incident anume. Eram cu sania, am căzut și m-am lovit la cap.
  4. Jucam un joc, Cureaua caldă. (Subiectul a explicat că acel copil care ieșea la numărătoare trebuia să dea cu cureaua în copiii pe care-i prindea). M-a prins și m-a lovit. A venit o fată și a încercat să mă consoleze, „Săracul de N…”.

Cea mai vizibilă caracteristică a amintirilor subiectului A este preocuparea pe care o arată față de primirea cadourilor. Este tipul atașat-dependent, care este mai interesat să primească și să ia decât să dea. Se referă la el însuși drept „un băiat oarecare”, implicând o imagine inadecvată de sine și o lipsă de direcție clară. Cere atenție din partea familiei luându-i trotineta surorii lui și căzând cu ea chiar în fața casei. (E de notat că cu câteva luni înainte de obținerea acestor amintiri, subiectul îi luase clarinetul surorii lui și îl amanetase ca să facă rost de bani pentru droguri.)

În subiectul B vedem o persoană cu o imagine foarte proastă de sine și stimă de sine foarte scăzută. Își dorește să fie admirat de alții, iar fumatul la 8 sau 9 ani ar putea fi un mod de a-și dovedi capabilitatea și masculinitatea. Folosirea de droguri este probabil efortul său de a continua pe aceeași linie.

În amintirile subiectului C vedem, din nou, dovezi de stimă de sine scăzută și o imagine foarte proastă de sine (până și câinele e mai bun decât el). Lumea pare un loc ostil și amenințător pentru el. (În timpul interviului, subiectul a scos un cuțit de bucătărie lung pe care îl ținea la el mai tot timpul). Subiectul fiind negru, bătălia dintre Buffalo Bill și indian putea să fi avut semnificația unui conflict între un grup majoritar și unul minoritar. Ne putem întreba cine ar fi vrut să fie ucis, indianul sau Buffalo Bill. În orice caz, exista dovezi de atitudini sociopate în relațiile interpersonale. Autorii sunt de asemenea conștienți de posibile implicații homosexuale („mă ținea de mâini”), dar preferă o interpretare privitoare la lume și oameni ca fiind ostili și amenințători. Filmul indică faptul că se identifică cu personaje fanteziste.

Năzdrăvăniile subiectului D cu bicicleta par să spună: „Dacă vrei atenție și vrei să atragi atenția trebuie să faci nebunii și să te rănești”. Subiectul are o capacitate prost formată de cooperare: poate coopera cu cei de vârsta lui când e vorba de acțiuni antisociale, dar nu cu adulții. Are o predisoziție către fantezii. Următorul subiect, E, arată o lipsă de direcție. Are sentimente de inadecvare și nesiguranță, o imagine de sine deficitară, și are sentimentul că nu e pe măsura așteptărilor altora. Subiectul F se relevă ca fiind dependent și pasiv. Se simte neajutorat și inutil, și preferă să primească decât să dea. În copilăria lui au predominat personaje feminine, și dă semne că are o lipsă de direcție și scopuri.

În cazul subiectului G, există o istorie evidentă de inferioritate a organelor, și din cauza aceasta a dezvoltat sentimente puternice de inadecvare și inferioritate. Este incapabil să facă lucruri pentru sine de o manieră satisfăcătoare și prezintă o tendință către dependență. Are de asemenea o predispoziție către fantezie și, în mod interesant, prima sa amintire include o referire la ‚Lone Ranger’. Și în amintirile subiectului H vedem o dominație feminină. Are o imagine foarte deficitară de sine, mai ales în privința corpului său. Și acesta pare a fi tipul atașat-dependent.

Subiectul I are un concept extrem de deficitar de sine. Prezintă sentimente puternice de inadecvare și inferioritate, și o oarecare tendință de dependență. Subiectul J nu are simțul răspunderii și nu are relații sănătoase cu cei de vârsta lui. Pentru a obține atenție și recunoaștere, face lucruri ieșite din comun, strică lucruri ca să fie reparate, chiulește sau se lovește la cap.

Subiectul K a avut dificultăți în a se gândi la o amintire, și se pare că pentru el copilăria nu a fost foarte plăcută. Lumea oamenilor pare un loc ostil, și avusese relații proaste cu cei de vârsta lui. Faptul că are o imagine de sine și un concept de sine deficitare este evident. Subiectul L este membrul unei minorități, iar faptul că menționează „mașină” în toate trei amintirile pare să indice faptul că aceasta are o semnificație simbolică pentru el, probabil reprezentând prestigiu și statut ridicat. Pentru a obține atenție și recunoaștere trebuie să faci năzdrăvănii și să intri în bucluc. Lumea e destul de ostilă și periculoasă, iar societatea e văzută ca fiind împotriva lui și răspunzătoare pentru faptul că se simte rănit. Pentru subiectul M, trebuie să te rănești și să te lovești pentru a obține atenție și recunoaștere. Pentru că nu se consideră destul de bun ca să aibă lucruri bune în viață, el trebuie să folosească ușa din dos. Aceasta se combină cu sentimente de inadecvare și stimă scăzută de sine.

Cele 16 amintiri timpurii ale celor 7 subiecți de control sunt prezentate în Tabelul 2. O interpretare generală a acestora se găsește în secțiunea care îi urmează.

Tabelul 2. Amintirile timpurii a 7 subiecți de control

Subiect A:

  1. Mama avea aspirină. Am crezut că sunt bomboane și mi s-a făcut rău.
  2. Luam o sticlă și a venit o fată cu gingivită și am luat-o și eu.
  3. Cineva m-a împins de pe bancă la grădiniță – mi-au pus trei copci.

Subiectul B:

  1. În prima zi de școală eu eram singurul care nu plângea. Un copil a vomitat pe masă.
  2. Când am devenit copil de altar, mi-era frică fiindcă nu știam latină. Nu m-am prezentat la biserică peste vară, și când m-au întrebat de ce, am spus că am fost în Florida, dar măicuța și-a dat seama că mint și m-a lovit.

Subiectul C:

  1. Mi-am serbat ziua la țară, în curtea mătușii mele. Erau mulți copii și atunci am călărit pentru prima dată.
  2. Mi-l aduc aminte pe tata și pe unchiul meu certându-se la etaj în apartamentul bunicii. Bunicii i s-a făcut rău și eu am sunat la doctor.

Subiectul D:

  1. Era cât pe ce să înghit un dop cînd mă jucam în spatele frigiderului; mă înecam, dar a venit mama și mi l-a scos.
  2. Mama mi-a dat un săculeț de bile am fost foarte fericit.
  3. Țin minte că mi-au dat biberon multă vreme și că nu voiam să mă culc fără el.

Subiectul E:

  1. Am luat bătaie în prima zi de școală. Nu voiam să mă duc la școala de stat. Mama m-a fugărit cu o cratiță.
  2. La trei ani luam niște pilule pentru ficat care aveau un gust groaznic.
  3. Eram răcit și mi-a dat mama vin fiert. A avut un gust groaznic.

Subiectul F:

  1. Duceam după mine tot timpul niște bețe de tobă, voiam să mă fac toboșar și îmi plăceau tobele.

Subiectul G:

  1. Mă duceam cu mama la Coney Island. Mă băteam cu prietenii și nu pierdeam niciodată.
  2. Mă duceam în parc cu tata să jucăm baseball cu oameni mai în vârstă.

Unul dintre cei trei evaluatori, atunci când a raportat amintirile, nu le-a evaluat cu „scăzut” și „ridicat” în funcție de cele șase variabile. În loc de asta, a prezentat amintirile cu interpretări oarbe care erau în acord cu interpretările date de autori, inițiați în istoricul subiecților.

Doi dintre evaluatori au făcut evaluări pe toate cele șase variabile, „scăzut” și „ridicat”. Apoi s-a calculat Chi pătrat pentru fiecare evaluator și fiecare variabilă. Cu alte cuvinte, s-a realizat un tabel doi pe doi pentru a determina, pentru fiecare evaluator, dacă există vreo relație între evaluări și cele două grupuri. Fiecare cifră din Tabelul 3 reprezintă valoarea Chi pătrat obținută în acest fel. Corecția de continuitate s-a aplicat pentru frecvențe mai mici de cinci. În toate cazurile, gradul de libertate este egal cu 1. Tabelul trei prezintă un sumar statistic.

Tabelul 3. Sumar Chi pătrat obținut de la doi evaluatori care au evaluat fiecare dintre cele șase variabile pentru dependenți și pentru subiecții de control

Variabile                                           Evaluator 1                           Evaluator 2

Imagine de sine                                             .08                                          .58

Grad de activitate                                          .04                                          0

Interes social                                                  1.74*                                      0

Atașare-Dependență                                      1.10**                                    .13

Imagine asupra lumii ca fiind

Un loc ostil si periculos                                 0                                             1.08**

Direcție și scopuri                                          .03                                          1.82*

*P<.20                                     **P<.30

DISCUȚIE

După obținerea și interpretarea celor 34 de amintiri de la cei 13 subiecți experimentali, s-a alcătuit o listă cu punctele principale ale amintirilor. Cele 16 amintiri obținute de la cei șapte subiecți de control au fost tratate în mod similar. Diferențele dintre cele două seturi de amintiri au fost tratate ca reflectare a stilului de viață al dependentului de droguri. Cu toate acestea, s-a plecat de la presupunerea că fiecare persoană are un stil individual de viață, iar discuția despre tipologii este un instrument conceptual pentru a putea înțelege mai ușor asemănările dintre indivizi (Ansbacher și Ansbacher, 1956).

Examinarea tuturor amintirilor relevă următoarele caracteristici ale stilului de viață ale dependentului de droguri. Dependentul pare să fie tipul de persoană de tip atașat-dependent, care este mult mai preocupat de primit decât de oferit. Dependentului îi lipsesc direcție și scopuri în viață, și vede lumea ca pe un loc ostil și periculos. Are sentimente puternice de nesiguranță și inadecvare. Caută atenție și recunoaștere în modalități neobișnuite și maladaptive. Câteodată acest lucru poate lua forma faptului că se rănesc pe sine fizic. Dependentul are o predispoziție către a face ajustări bazate pe fantezie.

Găsim o preponderență a femeilor în amintirile subiecților experimentali, dar acest lucru este adevărat și în cazul subiecților de control. În ce privește amintirile subiecților de control, reiese o absență a patologicului. Amintirile de control de asemenea relevă o lipsă de dezorientare. În acest mod iese în evidență lipsa de direcție și scopuri a dependentului. Dependentul se simte ca un suflet rătăcit. În nici una dintre cele 16 amintiri de control nu s-a găsit vreo dovadă de imagine sau concept de sine deficitar. De fapt în două dintre amintiri existau semne care relevau un concept bun de sine. Aceasta scoate în evidență importanța conceptului deficitar de sine și a lipsei de stimă de sine în stilul de viață al dependentului.

Lakowitz (1961), care a obținut trei amintiri timpurii de la tineri dependenți, comentează: „Amintirile timpurii ale pacienților conțin adesea o confruntare cu o formă sau alta de pericol fizic sau interpersonal”. O analiză mai aprofundată a amintirilor lui Laskowitz pare să fie în acord cu stilul de viață relevat de studiul prezent. Acordul se manifestă precum urmează: lumea pare ostilă și periculoasă, tipul atașat-dependent, prezența personajelor feminine și o imagine deficitară de sine.

Deși rezultatele evaluărilor cantitative oarbe (Tabelul 3) în secțiunea precedentă nu se apropiau de semnificativ la nivel satisfăcător, fiecare dintre cei doi evaluatori selecționase două variabile diferite care erau semnificative la nivel mai scăzut. Este de notat că fiecare dintre cele patru variabile se apropiau de semnificativ în direcția dorită. Cu alte cuvinte, rezultatul analizei cantitative indică o ușoară tendință a dependentului spre un stil de viață cu interes social scăzut, spre tipul atașat-dependent, o tendință de a vedea lumea ca fiind ostilă și periculoasă și de a nu avea direcție și scopuri în viață.

Note de subsol

  1. Suntem recunoscători domnilor H.G. Heinzmann, G.A. Mango, și O. Simmons de la Seton Hall University pentru ajutorul acordat în primele stadii ale investigației.
  2. Dr. Lombardi este afiliat cu Clinica pentru Narcomani Mount Carmel Guild din Newark, New Jersey.
  3. Ne exprimăm recunoștința față de Clinica pentru Narcomani Mount Carmel Guild din Newark, New Jersey, pentru a ne fi pus la dispoziție eșantioanele de dependenți și de control.
  4. Ne exprimăm recunoștința față de Willard Beecher, co-director al Beecher Consultation Service, New York City, pentru cooperarea sa la studiu. Impresia acestuia a fost că e dificil „să înțelegi un proces dinamic de funcționare încercând să-l proiectezi ca suma atributelor sale imputate.”
  5. Ne exprimăm recunoștința față de Dr. Helene Papanek, director și decan al Alfred Adler Institute, New York City, și Dr. Manford Sonstegard, profesor de psihologia educației și îndrumării, Southern Illinois University, care a fost Evaluatorul 1, respectiv 2.

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: