libertatea ne dă bătăi de cap? are si de ce!

De mai multe ori am observat prin intermediul propriei mele experiente, faptul că merg mulțumit mai departe dupa ce găsesc cu cale să răspund îndemnului interior: „Dar alege, dracului, odată și să trecem la treabă!”

Dan GILBERT justifică cele ce-am observat empiric și în cadrul terapiei: fericirea are de-a face cu libertatea de a alege, însă nu în felul în care cei mai mulți dintre noi (dar și grupul de studenți de la HARVARD) obișnuim să credem.

Alfred ADLER vorbea despre schema de aperceptie a fiecaruia dintre noi. Rutină de lucru unică, personalizată, sumă a principiilor de viață proprii, schema de apercepție reprezintă în anumite momente de impas existențial, modalitatea noastră personală (dar și copilărească, la propriu) de a da o rezolvare situațiilor respective.

În 1964, Edward de Bono consacra termenul de gândire laterală. Gândirea laterală ne permite să ieșim din bucla propriei scheme de apercepție. Dar pentru această „ieșire” este uneori necesar un efort terapeutic și de dezvoltare personală, ca să obținem depărtarea necesară înțelegerii perspectivei (big-picture), precum și disponibilitatea analitică a cuprinderii schemei de apercepție cu care lucrăm.

Practic, materialul lui Dan GILBERT vine să îmi confirme necesitatea aplicării gândirii laterale (alții numesc acest lucru prin gândire non-liniară – a se vedea Mozdzierz, Peluso & Lisiecki) în înțelegerea schemei de apercepție în cadrul demersului terapeutic.