//
you're reading...
VARIA

Arta de predare a adulţilor – recenzie

 Recenzori: Ruxandra-Marina Rey, Dr. Răzvan Gogălniceanu

Articol recenzat: Alexandros Paraskevas, Dr Eugenia Wickens, 

                               Andragogy and the Socratic  Method: 

                              The Adult Learner Perspective, Vol. 2, No. 2 (2003), pag: 4-14.

În articolul recenzat, elementul central îl constituie analiza metodei socratice de predare care este definită ca o tehnică ce presupune impulsionarea procesului de învăţare prin plasarea fiecărui cursant în postura de a recunoaşte limitele propriei cunoaşteri, postură care l-ar determina să înveţe mai departe. Acest aspect ne face să ne gândim la Alfred Adler şi la scopul ultim al persoanei, străduinţa către devenire şi superioritate, fundamentat pe sentimentul de inferioritate şi străduinţa fiecărui om de a-l depăşi.

Autorii, Alexandros Paraskevas şi Dr. Eugenia Wickens, încep cu o scurtă trecere în revistă a literaturii de specialitate, subliniind faptul că învăţarea adultului trebuie să fie strâns legată de învăţarea activă şi că adulţii necesită anumite condiţii de mediu în scopul de a învăţa.

În continuare este prezentată metoda socratică ca fiind o formă de discurs structurat, despre idei şi dileme care prezintă anumite subiecte, implicând activ cursanţii în procesul de învăţare. Această metodă implică utilizarea de întrebări sistematice, gândirea inductivă, precum şi formularea de definiţii generale. Cursanţilor-adulţi le este prezentat un scenariu, iar instructorul pune sistematic o serie de întrebări pre-stabilite. Întrebările sunt concepute pentru a canaliza cursanţii pe procesele de gândire de-a lungul traseelor prestabilite. Cursanţii sunt obligaţi să folosească experienţa lor şi orice cunoştinţe pe care deja le au, pentru a rezolva probleme simple sau mai complexe, sau problemele generate de întrebări. Ulterior, sunt utilizate tehnicile inductive, ideea acestora fiind de a ajuta cursanţii să treacă dincolo de detaliile scenariului, de a conceptualiza implicaţiile sale mai largi. Odată ce ideile şi conceptele generice sunt înţelese, instructorul foloseşte întrebări pentru a-i ajuta pe studenţi să dezvolte raţiunea sau o definiţie mai universală a conceptelor. În acest fel, cursanţii au ocazia de a demonstra o înţelegere globală a temei explorate.

Autorii descriu pe scurt metodologia utilizată, modul de organizare a cercetării şi lotul reprezentativ, pentru ca apoi să prezinte rezultate obţinute şi discuţiile pe baza lor.

Rezultatele au arătat că 74,9 % sunt absolut de acord sau de acord cu metoda socratică, în timp ce doar 13 % din respondenţi au considerat metoda ca fiind nepotrivită. Conform acestor răspunsuri, autorii au dezvoltat o tipologie a adulţilor, bazată pe “compatibilitatea” lor ca metodă socratică. Autorii au ales să prezinte câteva repere a celor 4 tipuri de cursanţi (Meno, Protagoras, Gorgias şi Platon). Vom reveni asupra tipologii şi vom încerca o apropiere din perspectiva Psihologiei Individuale a lui Alfred Adler.

Aşa cum menţionează şi autorii, metoda socratică de predare nu poate fi utilizată în toate situaţiile şi cu toţi cursanţii adulţi deoarece fiecare din noi este unic, modul de gândire fiind şi el unic (bazat cum spunea Alfred Adler, pe o schemă de apercepţie, o logică privată), ceea ce face ca recunoaşterea propriei ignoranţe să fie digerabilă şi acceptabilă într-un grad variabil de la un om la celălalt. Pentru depăşirea acestui impas este nevoie de un instructor bine versat într-un repertoriu Socratic.

Deşi cercetarea a fost realizată pe un eşantion limitat de şomeri adulţi, din Grecia, s-au putut observa creşteri de eficacitate în ceea ce priveşte înţelegerea conceptuală şi rezolvarea de probleme.

La finalul articolului, autorii au anexat etapele unui plan de lecţie socratică. Plan ce vine în ajutorul unei mai bune înţelegeri a modului de lucru cu cursanţii adulţi.

Pentru o mai bună înţelegere ar fi fost util să avem şi un model/exemplu de oră pentru o mai clară imagine asupra dinamicilor relaţionale dintre cei implicaţi.

Concluzia noastră este  că autorii şi-au atins scopul propus, şi anume de a găsi punctele forte şi dezavantajele acestei metode de predare ce foloseşte modelul socratic. Au reuşit să contureze şi o tipologie a învăţăceilor-adulţi, practica fiecăruia dintre noi rămânând să îşi spună cuvântul în privinţa felului în care adeverim beneficiile acestei metode şi a felului în care vom reuşi să punem la treabă tipologia reieşită din acest studiu.

About ruxandramarina

I'm a psychologist in Adlerian training program.

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: